Articole
Zeii de beton ai utopiei
Ficţiunea este definită de Kant astfel: „o născocire, dar în acelaşi timp o posibilă acceptare a subiectului”. Ficţiunea poate fi minciună, dar poate fi şi adevăr, fie în alt timp, fie în altă lume. Ficţiunea îşi revendică un adevărat imperiu: literatura imaginarului. Fără ficţiune, literatura imaginarului ar putea avea serioase probleme existenţiale. Ficţiunea politică la rându-i apare ca un subgen robust al ficţiunii, subgen răspândit şi bine înfipt în conştiinţa colectivă, definit sintetic, dar...
read moreBatranete fara tinerete
Sefeul românesc este o lume aparte. Oricât am zgâria porţile cetăţii meinstrimului, oricât am bombăni că suntem discriminaţi cultural, că nu suntem primiţi la masa parilor între pari din grosse kultur, noi tot vom rămâne nişte haiduci literari cu apucături de sectă religioasă. Oricât de mulţi şi de valoroşi am fi, vom încăpea mereu pe fix trei rânduri în toate istoriile literare hardcover şi pe jumătate de rând în digesturile marilor pontifi culturali. Fiind o lume aparte, sefeul suferă de un sindrom numit...
read moreLiteratura si noile media
Mă întreb cum proceda Assurbanipal atunci când avea chef să citească o carte. Şi cum o citea. Avea el oare nişte angajaţi (pe viaţă) care îi ţineau sub ochi tăbliţele de lut? Dar dacă avea chef să citească seara, în pat, înainte de culcare? Făcea oare adnotări în lut umed pe marginea romanelor din biblioteca regală? Cum ar fi arătat un târg de carte dacă s-ar fi organizat pe vremea aceea? Greu cu lutul printre tarabe… Papirusul, pergamentul, mătasea sau hârtia, folosite pe post de suport pentru cuvinte, nu au...
read morePionierii Speranţei
Dacă Hitler nu ar fi invadat Franţa… Propoziţia pe care tocmai aţi citit-o ar putea să stea la începutul unui roman de istorie contrafactuală. Şi de la ea să se brodeze tot felul de scenarii, care mai de care mai interesante şi mai spectaculoase. Oare câţi dintre cei care se întreabă ce s-ar fi întâmplat dacă Hitler nu ar fi invadat Franţa şi-ar răspunde cu degetele proptite în bărbie:… păi atunci nici Pionierii Speranţei n-ar mai fi existat. Sigur, este o exagerare. Menirea ei este să atragă atenţia asupra unor...
read moreCu celebritatea în băţ
Deseori aud următoarea remarcă: “Nu citesc sefe românesc”. Motivele pentru care mulţi amatori de science-fiction de la noi preferă traducerile sau chiar textele în original (în principal în limba engleză, mai rar în franceză şi în mod cu totul excepţional în alte limbi) sunt diverse. Unele sună astfel: “habar nu aveam că la noi se (mai) scrie sefe” sau “sefeul românesc nu se ridică la nivelul celui din afară” sau “autorii români de sefe sunt greu de găsit, îmi este mai uşor să...
read morePrecaritatea canonică a fantasy-ului românesc
Există fantasy românesc? Tehnic vorbind, nu prea. Am să încerc să demonstrez de ce. Mai întâi să vedem ce spun canoanele. Ce este acela fantasy. Un gen literar care foloseşte din plin magia alături de alte elemente supranaturale ca piloni principali pe care se construieşte edificiul narativ. Adică, arta fantasy are ca elemente obligatorii magia şi supranaturalul. Acestea sunt elementele obligatorii dar nu suficiente. Altminteri genul fantasy se poate confunda lesne cu basmul sau mitul. În plus faţă de acestea două (basm, mit),...
read more
Recent Comments